Thasos - Grecia II

Un alt aspect care mi-a plăcut în mod deosebit în insulă a fost desigur faptul că aceasta era plină cu pisici. Rareori am văzut atât de multe pisicuțe răsfățate și comunicative adunate laolaltă precum am văzut în Thasos. În mod cert insularii - dar și grecii în mod general - sunt mari amatori de pisici, căci mai la tot pasul dai nas în nas cu o felină drăgăstoasă. Leneșe, jucăușe, mustăcioase, cerșetoare, toate mâțele din Grecia au adăugat călătoriei mele un plus de frumusețe demn de menționat. Drăgălașele ființe, colorate în toate nuanțele posibile, se plimbau fiecare pe zona lor pline de afecțiunea specifică, ridicând nasul precum un cățel atunci când la masă se aduceau bunătățile locului și executând câte nu miau mai discret sau mai insistent - în funcție de fomica ce le rodea stomacul - pentru a primi porția cuvenită de mâncărică. Ceea ce mi s-a părut oarecum diferit de pisicile de pe la noi a fost talia lor înaltă, unele exemplare fiind cu adevărat imprsionante prin gabarit și ....înălțime - dacă putem voi despre așa ceva în cazul unei pisicuțe. Tot privitor la animale, am trăit o experiență foarte faină atunci când am traversat de pe continent pe insulă cu feribotul: la plecare pe mare erau o grămadă de pescăruși care așteptau marea plecare a navei. Odată pusă în mișcare imensitatea aia de vapor, păsările au început să își ia zborul și ne-au însoțit pe tot parcursul călătoriei. Și mai faine au fost momentele când turiștii aflați pe navă au început să le ofere biscuiți iar drăguțele păsăroaie au început să croncăne care încotro pentru a ne convinge că lui îi e mai foame decât celorlalți și că el este cel mai îndreptățit să primească minunea de biscuite. Veneau în viteză și luau bicuiții direct din mâna celor care le ofereau încântați biscuiții și apoi mergeau undeva pe acoperișul feribotului pentru a savura în liniște delicatesa. Mi s-a părut fascinant să poți urmări de la un metru zborul unui pescăruș și cred că este o experiență unică. La întoarcere s-a întâmplat la fel cu pescărușii și feribotul, numai că aceștia erau majoritatea pui și se pare că încă nu deprinseseră tainele culesului de biscuite din mână precum confrații lor. Tot pe insulă am decoperit și câțiva căței jucăuși, unul de talie mică ce își făcea veacul vis-a-vis de hotelul în care eram cazați și care era mare amator de scărpinat pe cap și altul, o crețuleană de Terier numai ochișori și suflețel, care s-a jucat cu noi țopăind de colo colo când  la unul când la altul, manifestând bucuros de atenția cu care îl tratam. Clar am primit ceva bucurii și de la necuvântătoare în vacanța asta!