marți, 25 decembrie 2012

Despre veștile bune

Astăzi am vorbit cu un prieten de-al meu din Iași cu care nu mai vorbisem de ceva vreme, ocazie cu care am constatat că îi merge bine, este forte ok și are o viață liniștită, chiar dacă plină ochi de singurătate. Dintre cunoscuții mei el este unul dintre aceia care chiar merită ca bunul Dumnezeu să își aștearnă peste el mila și îndurarea Sa. A fost ca o veste bună de Crăciun, ca în filmele alea americane de 2 lei în care se subliniază până la evidență minunea ce se întâmplă fix în ziua de Crăciun. 

2 comentarii:

  1. "plină ochi de singurătate",admirabilă și întăinuită sintagmă ...

    RăspundețiȘtergere
  2. :) da, pentru noi este numai o sintagma, pentru el este realitatea cotidiana. Are o poveste extraordinara de viata, si daca nu m-a mintit va spun ca s-a turnat un film dupa viata lui.

    RăspundețiȘtergere