miercuri, 7 ianuarie 2015

Câteva idei

Sunt convins că despre tragicul eveniment în care mai mulți jurnașiști caricaturiști au fost uciși, va mai curge de azi înainte multă cerneală. Ceea ce am observat eu este însă altceva, că o viață de om se poate contabiliza, că ea valorează mai mult sau mai puțin în funcție de locul unde te naști și în funcție de talentul pe care Dumnezeu ți l-a dat. Viața de om poate să nu valoreze nimic de exemplu dacă te naști în Gaza sau prin Siria sau mai știu eu pe unde prin Pakistan sau pe unde se omoară femei doar pentru că nu poartă corect vălul islamic sau pentru că vor la școală sau pentru că nu se lasă violate, pipăite, scuipate și batjocorite în public. Viața de om poate valora însă suficient de mult încât dacă te omoară unul gestul acesta și pierderea ta să scoată în stradă o țară cu 66.600.000 locuitori și să stârnească o emoție sinceră și profundă la nivel planetar. Am plâns și atunci când au fost omorâți oameni în Gaza, la fel cum am plâns și când au murit oameni în SUA pentru că nu aveau acces la sistemul lor de sănătate pentru că erau prea săraci; am plâns când oamenii au fost uciși deavalma, deopotrivă islamici și creștini, de către niște descreierați în Irak și Siria, așa cum îi plâng și pe jurnaliștii uciși de vom vedea noi cine în Franța. Un lucru este clar, violența nu este o soluție pentru nimic, așa cum pretind unii. Violența - indiferent în ce forme - este retrogradă și antiumană, nimeni nu ar trebui să facă apologia ei. Recunosc, și e am fost violent azi, luat de valul emoției unei crime abominabile am spus că islamul ar trebui interzis în Europa și minaretele demolate. Până la urmă, răspunsul cu violență la violență nu este o soluție, dar este clar că nici paradigmele pe care se bazează societățile din Europa modernă nu mai sunt de actualitate. Se vorbea azi despre Europa decreștinizată ca fiind una dintre cele mai mari erori. Eu sunt perfect de acord, omul fără Dumnezeu este capabil să facă ceea ce au făcut acei nenorociți azi, omul fără Dumnezeu se raportează la om, care om poate fi și o jigodie, nu? Îndepărtarea instituționalizată față de Dumnezeu pe care o fac unele state creștine capitaliste duce la drame pe care cu greu mintea noastră le poate cuprinde acum. Comuniștii cred că mor de ciudă, ei s-au chinuit 45 de ani să-l ucidă pe Dumnezeu, se pare că nu au reușit. Capitaliștii - care au descoperit conceptul imbecil „corect politic” - o fac cu mare succes. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu