Măi poetule

Deși mi-am scos counterul de la ză list (stăteam tare prost acolo, undeva pe locul 12.000, am zs ca nu mai are rost să mă fac de râs în continuare) am constatat că totuși am câțiva cititori care își mai aruncă ochiul pe acilea pe blogul meu, unii mai fideli, altii ocazionali. Dintr-o oarecare curiozitate am intart și eu pe blogurile lor să văd care ce și cum. Am găsit și bloguri minunate, al căror fan am devenit de îndată și pe care le-am urmărit cu interes și pe care am scris mai multe răspunsuri la subiectele abordate de ei. Dintre acestea aș numi pe FFD (Food For Depresion), Călimara cu Cerneală (deși am avut câteva opinii mai mult sau mai putin contrare, totuși este un bog pe care vă invit să îl urmăriți, asta dacă vreți să aveți de-a face cu ceva scrieri cu adevărat de talent), Zaru Mare (un creator de promo care este atins de geniu în zilele sale bune, un soi de blog ”less is good”), Florin și blogul (unele subiecte discutate pe șleau într-un ton umoristic), sau blogul lui Marius Florescu (despre care am mai scris pe blogul meu). În cazurile mai sus menționate puteți găsi subiecte și abordări pe care eu le găsesc faine. Totuși, am găsit și bloguri care frizează ridicolul, în care blogării - dacă pot să le spun așa - făceau încercări eșuate de scrieri cu pretenții de artă.
Încă din titlul blogului, eu mă plasez evident în sfera amatorismului în ale screrii, așadar nu am pretenția că ceea ce scriu eu aici ar friza în vre-un fel sau altul valoarea scriitoricească.