marți, 20 aprilie 2010

Unii au imbătrânit degeaba

Te gândeşti că 3 persoane care au împreuna 150 de ani, au acumulat suficientă experienţă de viaţă cât să stea liniştite într-un balansoar pe o prispă şi să le povestească întâmplări adevărate nepoţilor. Te gândeşti că 3 doamne care au depăşit fiecare vârsta de 50 de ani vor avea înţelepciunea să găsească calea care le va aduce liniştea atâta timp cât stau 8 ore în aceeaşi birou. Te gândeşti că în multe dintre momente ai putea tare bine să mergi şi să le ceri un sfat într-o problemă serioasă de viaţă, te gândeşti că având cu18 - 20 de ani mai mult ca tine au trecut prin mai multe întâmplări şi deci au acumulat acel know-how care le dă liniştea care pe tine te cam ocoleşte în anumite situaţii. Te gândeşti că tot ce se spune în popor despre 3 babe iuţi la mânie este total neadevărat şi că sunt mulţi clevetitori care sunt rău intenţionaţi. Te gândeşti că toţi misoginii care aruncă cu noroi în colectivele de fete sunt de fapt nişte persoane total neadaptate secolului nostru.
Ei bine, dacă te gândeşti la tot ce am spus mai sus, îţi comunic acum cu destulă tristeţe că te înşeli. Da da, te Î N Ş E L I!!!! Tu nu ai fost la mine la serviciu, nu le-ai întâlnit pe 3 dintre colegele mele care se comportă ca 3 şcolăriţe de gimnaziu deşi au vârste mai mult decât onorabile, nu ai văzut culmea penibilului, nu ai văzut smiorcăieli la care nepoata mea de este în clasa a 3-a a renunţat deja de o perioadă bună. Nu ai văzut discuţii despre cât să stea geamul deschis, nu ai văzut victimizări pentru motive absolut imaginare, nu ai văzut adevărate autoflagelări pentru o activitate care durează în medie 20 de minute, nu ai văzut copilăria la vârsta deplinei maturităţi. Nu ai văzut accesele de şefie, nu ai văzut complexele de suprioritate, nu ai văzut zidul de comunicare prin care nu trece nici urletul, în care nu se aude nici radioul, nici şoapta, nici vorba.
Dragele mele D., S., M.,
Pentru memoria unui om deosebit, memorie la care fac apel în aceste momente...
MATURIZAŢI-VĂ! Meritaţi asta! Viaţa e scurtă! Haideţi să găsim calea de mijloc. Tot ceea ce trebuie să faceţi pentru început este să renunţaţi la nenorocitul ăla de orgoliu copilăresc şi să staţi de vorbă cu un limbaj măcar la nivelul vârstei de 20 de ani, dacă pentru 50 nu găsiţi resursele. Puteţi să faceţi un efort şi să purtaţi o discuţie fără patos, raţional, matur, corect şi mai ales colegial. Luaţi exemplu de la colegele care au plecat prin diferite metode din colectivul nostru. Luaţi exemplu de la d-na D., de la colega plecată în alt departament A., de la iubita noastră Mariana. Ele dacă aveau aceleşi probleme cu ale voastre se comportau însutit mai matur. Dar vă garantez eu, ELE NU AR FI AVUT ÎN VECI PROBLEMELE VOASTRE.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu