marți, 16 iunie 2009

Comunismul ca pretext

Probabil că am mai atins acest subiect, nu intenţionez să vă plictisesc învârtindu-mă în jurul aceleiaşi idei.
Stăteam şi încercam să adorm (fără succes) şi mă tot gândeam la un subiect: comunismul ne-a distrus identitatea, ne-a omorât spiritul şi ne-a furat cultura (pe tvr1 era emisia Marinei Constantinescu, aceea în sepia, "Nocturne" - ca sursă de inspiraţie).
Interesant este că şi alte ţări au fost sub un regim comunist şi parcă n-au dus-o chiar aşa de rău. Cehii îmi par destul de avansaţi, slovenii par peste portughezi, ungurii par şi ei că sunt în stare să facă o autostradă de 100 de km cu banii cu care la noi se face planul de fezabilitate, etc.
Eu am stat şi m-am gândit de mai multe ori: dacă nu cumva comunismul este doar scuza pentru comportamentele "huliganice" ale unei părţi a populaţiei? Dacă de fapt românii sunt aşa cum îi descriu unii prin jurnalele de călătorie ale anilor 1800, şi o oarecare prosperitate a fost de fapt întâmplarea ci nu regula? Dacă noi nu suntem civilizaţi? Comunismul a avut o aşa duritate la noi tocmai pentru că oamenii nu erau "de calitate", erau de fapt nişte mici ceauşeşti, nişte mici hitleri care odată ajunşi împăraţi au făcut dragoste prima şi prima dată cu mama lor... Dacă ar fi fost mai ştiu eu ce spirite înalte cred că au fi procedat ca cehii (măcar). Dar nu, la noi a fost, este şi va fi politica "sunt la putere, nu mă interesează comunitatea ci doar să mă căpătuiesc, caci altminteri o sa zică "ceilalţi" că nu sunt în stare"... O să fiu scos din "gaşcă" şi astfel o să sfârşesc sărac.
Aşadar, comunismul a făcut multe rele, multe crime, multe nedreptăţi, multe multe multe chestii foarte urâte, dar ia să încercăm să gândim obiectiv, oare nu e ceva şi cu gena asta a noastră, a românilor?
Ete, acum nu mai e comunism. Vi se pare ca noile generaţii postrevoluţionare vin cu ceva progresiv, sau din contră, vin cu mentalităţi retrograde? Vi se pare că noua generaţie va fi una de filosofi (ca să fiu şi eu on topic cu declaraţiile preşedintelui ţării - scris intenţionat cu literă mică)? Puteţi descoperi printre oamenii de lângă voi pe vre-unul care crede într-un ideal şi care are un anume sistem de valori pe care-l urmează cu sfinţenie şi care nu abdică indiferent de tentaţii? Puteţi identifica printre voi oameni incoruptibili?
Oare de ce nu e şi la noi ca în ţările nordice (habar nu am ce m-a apucat de o perioadă cu ţările nordice) : omul are idealuri profesionale şi familiale, vrea casă pe care să o obţină prin muncă (plătită cinstit), o maşină şi o familie pe care să o poată întreţine în condiţii onorabile. Oare de ce la noi unii vor "să fie number oan", să iasă în faţă, să îi facă pe fraieri ca să îşi dovedească lui însuşi cât de tare e, să aibă maşină "bengoasă" cu bani pe care i-a făcut de regulă prin furt (chiar dacă stau în Berceni la cămin (a se citi o cameră cu WC în capul holului şi duşuri care curg non stop), să scuipe pe jos (că aici nu e ca la nemţi) sau să arunce hârtia pe geamul maşinii? Comunismul a scos asta din oamenii ăştia sau aşa erau ei de fapt în informaţia lor genetică (de fiinţe unicelulare, reduse şi hilare).

2 comentarii: