Am trecut ieri prin Pipera. Drumuri nasoale, pustietate şi mai ales întuneric. Dai minim 100.000 heuro pe un apartament de 2 camere în Pipera (80.000 apartamentul şi 10.000 locul de parcare, adică tu unul şi soţia unul) şi ieşi seara cu lanterna, căci dacă nu ştii zona exista şanse mari să te loveşti la ouă. La fel de întuneric este de regulă şi pe strada Ermil Pangrati, unde de 7 ani e întuneric beznă. Infrastructura din Pipera lasă de dorit, nu puţine fiind poveştile în care după o ploaie ai nevoie de cizme de cauciuc dacă vrei să ieşi pe stradă. În caz de ninsori mai serioase ai nevoie de un SUV pentru a ajunge la serviciu în timp util.
Am trecut mai demult prin Ferentari. Am rămas cu gura căscată. TOATE drumurile sunt asfaltate, copacii daţi cu var, pe jos curăţenie. Mă şterg bine la ochi, poate nu am văzut eu bine. Trotuarele arată impecabil şi toate casele sunt racordate la reţeaua de canal. Canale sunt din 50 în 50 de metri. Seara poţi să mergi cu luminile pe poziţie, nu ai nevoie de faza mică, căci funcţionează mai toţi stâlpii de iluminat, care sunt conform standardelor din 50 în 50 de metri. Am văzut vre-o 2 stâlpi care nu luminau, dar nu era întuneric, căci lumina venea suficienta de pe celălalt trotuar. În Ferentari probabil că nu costă 100.000 un apartament, de banii ăştia probabil că îţi iei casă ţapănă. Sunt nişte case prin acest cartier de te lasă mut de admiraţie. Bine, nu comentez cum s-au făcut banii de aceste case, spun doar că sunt frumoase, parter, etaj + mansardă locuibilă. Şi încă ceva care e interesant în Ferentari, cred că am văzut cele mai multe BMW-uri în aceeaşi unitate de timp şi spaţiu...
În Pipera locuiesc de regulă oameni care au ceva mai mulţi bani decât venitul minim pe economie. În Ferentari locuiesc majoritatea ţigani (nici nu mai ştii cum să le spui acum, că se declară discriminaţi). Aici e avantaj Pipera. Dar şi în Pipera am găsit ciumpalaci din ăştia de bani gata, cu femei din plastic (numite şi strâmbe), cu nelipsitul BMW, cu gel în păr şi nisip ăn loc de minte. Cumosc cel puţin o persoană, o familie formată din 4 persoane, care sunt nişte oameni extraordinari, aşa cum unii nu au şansa să întâlnească toată viaţa, cu bun simţ, cu obraz, oameni buni la suflet, cu sute de calităţi, care locuiesc de 2 generaţii în Ferentari. Şi sunt foarte fericiţi.
Eu nu am bani nici să trec strada, deci de casă nu poate fi vorba deocamdată. Dar spun că dacă mi-ar cădea o pleaşcă (nu o să îmi cadă) iau în calcul şi o gospodărie la casă în acest cartier Ferentai şi scot oarecum din calcul Pipera (scufundată în cvasile pene de curent şi în omniprezentul întuneric).
Am trecut mai demult prin Ferentari. Am rămas cu gura căscată. TOATE drumurile sunt asfaltate, copacii daţi cu var, pe jos curăţenie. Mă şterg bine la ochi, poate nu am văzut eu bine. Trotuarele arată impecabil şi toate casele sunt racordate la reţeaua de canal. Canale sunt din 50 în 50 de metri. Seara poţi să mergi cu luminile pe poziţie, nu ai nevoie de faza mică, căci funcţionează mai toţi stâlpii de iluminat, care sunt conform standardelor din 50 în 50 de metri. Am văzut vre-o 2 stâlpi care nu luminau, dar nu era întuneric, căci lumina venea suficienta de pe celălalt trotuar. În Ferentari probabil că nu costă 100.000 un apartament, de banii ăştia probabil că îţi iei casă ţapănă. Sunt nişte case prin acest cartier de te lasă mut de admiraţie. Bine, nu comentez cum s-au făcut banii de aceste case, spun doar că sunt frumoase, parter, etaj + mansardă locuibilă. Şi încă ceva care e interesant în Ferentari, cred că am văzut cele mai multe BMW-uri în aceeaşi unitate de timp şi spaţiu...
În Pipera locuiesc de regulă oameni care au ceva mai mulţi bani decât venitul minim pe economie. În Ferentari locuiesc majoritatea ţigani (nici nu mai ştii cum să le spui acum, că se declară discriminaţi). Aici e avantaj Pipera. Dar şi în Pipera am găsit ciumpalaci din ăştia de bani gata, cu femei din plastic (numite şi strâmbe), cu nelipsitul BMW, cu gel în păr şi nisip ăn loc de minte. Cumosc cel puţin o persoană, o familie formată din 4 persoane, care sunt nişte oameni extraordinari, aşa cum unii nu au şansa să întâlnească toată viaţa, cu bun simţ, cu obraz, oameni buni la suflet, cu sute de calităţi, care locuiesc de 2 generaţii în Ferentari. Şi sunt foarte fericiţi.
Eu nu am bani nici să trec strada, deci de casă nu poate fi vorba deocamdată. Dar spun că dacă mi-ar cădea o pleaşcă (nu o să îmi cadă) iau în calcul şi o gospodărie la casă în acest cartier Ferentai şi scot oarecum din calcul Pipera (scufundată în cvasile pene de curent şi în omniprezentul întuneric).
