Cronica unei morți anunțate

Bănuiesc că nu a mirat pe absolut nimeni moartea din cauza unei supradoze de stupefiante a cântăreței Amy Winehouse. Nu am avut nicio clipa vre-un sentiment de compasiune față de soarta ei. Nu am niciun sentiment de simpatie sau milă sau orice alt sentiment din acest registru față de niciun drogat sau pedofil sau criminal sau membru al mai știu eu cărui clan, care mor ca urmare a alegerilor făcute de ei, indiferent că se numește Gogu Borâlă sau Amy Winehouse. Să alegi drogurile înseamnă că viața ta nu este grea. Dacă era grea nu aveai bani să îți cumperi așa ceva. Grea este viața în Somalia sau mai știu eu unde în Africa unde oamenii povestesc relativ resemnați că fac 10 copii în speranța că 3 vor supraviețui. Oamenii acolo mor de foame efectiv, neavând nicio șansă să aleagă altceva decât a muri de foame. Ori, într-o societate precum cea britanică opțiunile sunt infinit mai multe, ai șansa să alegi orice în afara drogurilor, în afara excesului de alcool sau mai știu eu cărui fel de exces care nu face altceva decât a te distruge. Oameni sănătoși aleg să se distrugă în timp ce pe lumea asta milioane (sper ca cifra să nu fie exagerată) de oameni mor din cauza bolilor pe care au avut neșansa să le capete. Oamenii mor pentru că în țări precum a noastră sistemul de sănătate este în colaps pentru că banii trebuiesc virați acolo unde „trebuie”, pentru că în țări precum Somalia nu există aproape deloc și așa mai departe. Oamenii mor pentru că nu au șansa unui transplant, a unei pungi de sânge și mai știu eu de ce. Să te droghezi numai că e faină senzația mi se pare un gest de crunt și nedrept egoism față de orice semen. Unii spun că au ajuns să se drogheze pentru că viața lor e grea, dar eu vă spun și vă și pot dovedi că viața lor nu este grea. Anturajele de oameni stricați, sataniști care își închină viața răului suprem nu fac altceva decât să își aștepte noile victime. Odată intrat în această lume nu mai ai cum să ieși decât dacă ești un adevărat caracter. Ori, logic judecând, dacă ai fi un adevărat caracter nu ai intra niciodată într-o astfel de lume. Oamenii slabi ajung să fie dați exemple care spun totul despre lumea drogaților: Whitney Houston, Britney Spears, Amy Winehouse și alții de treapa lor au plătit cu vârf și îndesat libertatea prost înțeleasă. Nu merg de regulă la concerte tocmai pentru că niciodată oamenii care aleg viața sub tutela drogurilor nu vor ptimi de la mine nimic, nici măcar milă, nu mai zic de bani. Desigur, trebuie să fac aici o precizare, nu toți oamenii care au dat concerte în România sunt niște drogați sau niște pramatii, dar despre cei mai mulți se știe că au un astfel de stil de viață. Moartea unui drogat nu face altceva decât să subțieze numărul consumatorilor. Paradoxal, cu fiecare om care moare din cauza drogurilor cu atât parcă dealerii devin mai activi, parcă despre tot mai multe persoane aud că au luat această cale. Faptul că există și alte căi este dovedit de foarte mulți oameni care au ales să facă altceva decât să trăiască astfel. Eu nu am fumat niciodată nicio prostie și nici nu o voi face vreodată. Decizia de a lua droguri este de departe una dintre cele mai proaste decizii pe care un om le poate lua în viață. Este ca și cum în mod voluntar ai alege moartea în locul vieții, ai alege tristețea în locul fericirii, ai alege răul în locul Domnului. Niciun om întreg la cap nu poate face o astfel de alegere. Niciodată drogurile nu au adus nimic bum consumatorilor ci numai celor care produc și vând aceste substanțe. Ei sunt, au fost și vor deveni și pe viitor niște oameni foarte bogați și foarte puternici (în lumea lor) și vor prospera pe spatele morții consumatorilor, pe spatele ruinei lor. Voci extraordinare au avut și alți oameni dar aceia nu au ales să se distrugă consumând droguri. Actori și actrițe mari au existat deapururi, dar nu toți au ales ruina adusă de stupefiante. Alegerea aparține fiecăruia dintre noi: viața sau moartea.