joi, 3 martie 2011

1982

Ăsta este anul din care am instituit o tradiţie pe care anul acesta am fost nevoit să o întrerup. Tradiţia se numeşte a dărui un mărţişor de 1 Martie tuturor fetelor şi tutror doamnelor pe care le întâlneam. Încă din clasa I-a mama sau tata mă aproviziona minuţios cu mărţişoare, câte unul pentru fiecare fată din clasă, unul mai deosebit pentru "tovarăşa" şi încă vre-o 10 bucăţi pe post de rezerve. Ei bine, anul ăsta criza de bani m-a lovit drastic astfel că am fost nevoit să mă uit detul de puţin în ochii fetelor, ai doamnelor şi domnişoarelor pe care le-am întâlnit şi pe care în mod tradiţional le anunţam de venirea primăverii la 1 Martie. Mi-a fost tare greu, m-am simţit destul de naşpa, dar nu am avut ce face. Doar mama, iubita mea şi încă 3 prietene au primit anul acesta mărţişor... Asta e.

2 comentarii:

  1. Cam peste tot unde te întorci dai peste excepţii şi crize, deci nu te lăsa pradă supărării.
    Şi pe la noi e la fel. Ştiu că nu e o consolare, dar măcar ştii că nu eşti singur şi neînţeles ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa este, merci. Chiar ma ajuta sa trec mai usor peste rahat... Raman dator. :)

    RăspundețiȘtergere